Definita cuvantului afară
afară, adv. 1. Dincolo de limitele unui spațiu închis, în exterior. 2. Cu excepția, (în) afară de. – Mr. afoară, megl. nafară, istr. (a)fǫrę. Lat. ād fŏras (Pușcariu 33; Candrea-Dens., 550; REW 265; DAR); cf. v. it. affuori (it. fuori, fuora), v. fr. afors (fr. hors), v. sp. afuera (sp. fuera), v. port. afora (port. fora). Sensul 2, condiționat de prep. de, este de asemenea romanic, cf. it. fuor di, fr. en dehors de, sp. fuera de.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu afară
1.ființă urâtă, pocită, sluțenie; 2. epitet dat țiganilor sau tigăncilor – cu varianta băhănie, bâhanie ( Glosar- Snoava populară românească, vol. III, pag.659, vol IV, pag 794 Vezi definitia »
DÓZĂ1 s. f. 1. cantitate determinată dintr-o substanță, radiație etc. care produce un anumit efect. ◊ cantitate prescrisă dintr-un medicament pe care bolnavul trebuie s-o ia dintr-o dată. 2. cantitate dintr-o substanță care intră în compunerea unui amestec. (< fr. dose) Vezi definitia »
CORÍZĂ s.f. Inflamație a mucoasei nazale; rinită. [< fr. coryza, cf. gr. koryza]. Vezi definitia »
mătrăgúnă (mătrăgúne), s. f. – Mandragoră (Atropia belladona). – Mr. mătrăgună. Gr. μανδραγόρα (Philippide, Principii, 17; Diculescu, Elementele, 485), cf. alb. mandragure, it. martagone, sp. martagón. Der. este dificilă (după Pușcariu 1049, prin intermediul unui lat. *mandragona; după Pușcariu, Lr., 265, prin intermediul alb. matërgonë, care poate proveni și el din rom. sau din mr.). Cf. REW 5291 și contra acestei der., Densusianu, Rom., XXXIII, 281. Vezi definitia »
FRENOPTÓZĂ s.f. Lăsare în jos a părții centrale a diafragmei. [< fr. phrénoptose]. Vezi definitia »