VIROÁGĂ, viroage, s. f. Vale mică, râpoasă, mocirloasă, formată de ploi și de inundații sau prin părăsirea albiei de către un râu; albia unui torent, cu malurile adânci și abrupte. – Et. nec. Vezi definitia »

ANTIVITAMÍNĂ s. f. substanță cu acțiune contrară unei vitamine. (< fr. antivitamine) Vezi definitia »

VIVARÍSTICĂ s. f. arta creșterii animalelor mici în vivarii. (< germ. Vivaristik) Vezi definitia »

BRAHISTOCRÓNĂ s.f. (Fiz.) Traiectorie pe care un corp ce se deplasează între două puncte date sub acțiunea gravitației realizează cel mai scurt timp. [< fr. brachystochrone, cf. gr. brachystos – cel mai scurt, chronos – timp]. Vezi definitia »

STRÂNSÚRĂ, strânsuri, s. f. I. 1. Adunare, grămadă, mulțime (strânsă la un loc); strânsătură. ♦ (Peior.) Oameni lipsiți de valoare; adunătură. ◊ Loc. adj. De strânsură = de tot felul; comun, mediocru, improvizat. Oaste de strânsură = (în organizarea militară medievală a Moldovei) oaste formată din țărani, târgoveți și boieri cu slugile lor, care luptau alături de trupele regulate. 2. Plante erbacee care se culeg de pe câmp și se pun la păstrare; recoltă; nutreț. II. Apăsare, presare; presiune. – Strâns² + suf. -ură. Vezi definitia »