Definita cuvantului strânsură
STRÂNSÚRĂ, strânsuri, s. f. I. 1. Adunare, grămadă, mulțime (strânsă la un loc); strânsătură. ♦ (Peior.) Oameni lipsiți de valoare; adunătură. ◊ Loc. adj. De strânsură = de tot felul; comun, mediocru, improvizat. Oaste de strânsură = (în organizarea militară medievală a Moldovei) oaste formată din țărani, târgoveți și boieri cu slugile lor, care luptau alături de trupele regulate. 2. Plante erbacee care se culeg de pe câmp și se pun la păstrare; recoltă; nutreț. II. Apăsare, presare; presiune. – Strâns2 + suf. -ură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strânsură
PLUMÚLĂ s. f. muguraș al embrionului vegetal din care se dezvoltă tulpinița. (< lat. plumula, fr. plumule) Vezi definitia »
INTERDISCIPLÍNĂ s. f. disciplină științifică liminară, de contact și interferență între două științe fundamentale. (< inter1- + disciplină) Vezi definitia »
IÁSCĂ s. f. Nume dat mai multor ciuperci parazite în formă de copită de cal, uscate și tari, care cresc pe trunchiul arborilor și care, tratate special, erau folosite, în trecut, la aprins focul sau, în medicina populară, ca hemostatic (Fomes și Phellinus). ◊ Expr. A se face iască = a) a se usca; b) a slăbi foarte mult. – Lat. esca „hrană; medicament”. Vezi definitia »
DINAMÍTĂ s.f. Exploziv detonant compus din nitroglicerină încorporată într-o materie poroasă inertă sau explozivă. [< fr. dynamite, cf. gr. dynamis – forță]. Vezi definitia »
INTENDÉNȚĂ, intendențe, s. f. (În trecut) Serviciu din cadrul forțelor armate care asigură aprovizionarea trupelor cu hrană și cu echipament. [Var.: itindénție s. f.] – Din fr. inténdance, it. intendenza. Vezi definitia »