SURVENÍ vb. IV. intr. A se întâmpla pe neașteptate. ♦ A avea loc, a se petrece între timp. [P.i. survín. / < fr. survenir]. Vezi definitia »

țingăní, țingănésc, vb. IV (reg.) a produce sunetul unui metal, al clopotului, al unei sticle lovite; a țingăli. Vezi definitia »

BĂLĂBĂNÍ, bălăbănesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca într-o parte și într-alta; a (se) legăna, a (se) clătina. A ieșit în ogradă cu clopotul cel mare și a prins a-l bălăbăni (SADOVEANU). 2. Refl. Fig. A se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovăi. Cât s-a bălăbănit mama cu tata din pricina mea, tot pe-a mamei a rămas (CREANGĂ). Vezi definitia »

părcăní, părcănésc, vb. IV (reg.) 1. (înv.; despre un loc, un teritoriu, un obiectiv militar) a întări cu un parcan (fortificație). 2. a construi, a face. 3. (înv.) a înrăma, a încadra. Vezi definitia »

ocní, ocnésc, vb. IV (reg.) 1. a lucra în ocnă. 2. a sta la ocnă condamnat. Vezi definitia »