stihuí², stihuiésc, vb. IV refl. (reg.; despre apa din fântână) a se curăța. Vezi definitia »

milduí, milduiésc, vb. IV (reg.) a bate pe cineva (în glumă). Vezi definitia »

a vinde castraveți grădinarului expr. a da explicații într-o problemă cuiva care o cunoaște mai bine decât cel care vrea să-l lămurească. Vezi definitia »

MIRU͹, miruiesc, vb. IV. Tranz. 1. A unge pe credincioși cu mir² (pe frunte). 2. A consfinți în funcție un domnitor, un cleric etc., ungându-i fruntea cu mir². ♦ P. gener. (Fam.) A numi într-o funcție (importantă). 3. Fig. (Fam.) A lovi pe cineva la cap; p. ext. a omorî. [Prez. ind. și: mírui] – Din sl. mirovati. Vezi definitia »

pălăduí, pălắdui și pălăduiésc, vb. IV (reg.) a locui sau a trăi undeva. Vezi definitia »