ÎNĂBUȘEÁLĂ, înăbușeli, s. f. Zăduf; p. ext. aer greu. – Înăbuși + suf. -eală. Vezi definitia »

COJÍȚĂ, cojițe, s. f. Diminutiv al lui coajă. – Coajă + suf. -iță. Vezi definitia »

AMBULÁNȚĂ, ambulanțe, s. f. Instalație sanitară mobilă, în spatele frontului, care dă răniților primele ajutoare. ♦ Vehicul special amenajat pentru transportul la spital al celor accidentați sau grav bolnavi; salvare. – Din fr. ambulance. Vezi definitia »

RUGINITÚRĂ, ruginituri, s. f. Obiect ruginit; p. ext. lucru vechi, uzat, lipsit de valoare; rugină (I 2). – Rugini + suf. -tură. Vezi definitia »

TEȘÍLĂ, teșile, s. f. (În expr.) Cu gândul (cam) pe teșilă = cu șovăială, șovăitor. Vezi definitia »