Definita cuvantului ruginitură
RUGINITÚRĂ, ruginituri, s. f. Obiect ruginit; p. ext. lucru vechi, uzat, lipsit de valoare; rugină (I 2). – Rugini + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ruginitură
văitătúră (văi-) s. f., g.-d. art. văitătúrii; pl. văitătúri Vezi definitia »
leámă, léme, s.f. (reg.) chingă de lemn cu două găuri la capete prin care trece frânghia servind la tragerea năvoadelor. Vezi definitia »
IEPUROÁICĂ, iepuroaice, s. f. Femela iepurelui. – Iepure + suf. -oaică. Vezi definitia »
RULÁDĂ s.f. 1. Prăjitură de forma unui sul, umplut cu dulceață, cu cremă etc. 2. (Muz.) Ornament de coloratură constând în cântarea mai multor note pe una și aceeași silabă. [< fr. roulade]. Vezi definitia »
RECALCITRÁNȚĂ s. f. faptul de a fi recalcitrant; încăpățânare, îndărătnicie. (< fr. récalcitrance) Vezi definitia »