CENTRALÍSM s.n. Sistem de subordonare administrativă a instituțiilor locale față de instituțiile centrale. ◊ Centralism democratic = principiu de bază al organizării și activității unor colectivități, care constă în îmbinarea centralismului cu democrația, a conducerii centralizate cu participarea largă și activă a membrilor colectivității. [Cf. fr. centralisme]. Vezi definitia »

NEAOȘÍSM, neaoșisme, s. n. 1. Cuvânt sau expresie care are un căutat aspect autohton, arhaic sau popular. 2. Tendință în literatură caracterizată prin abuzul de cuvinte arhaice și populare (rare). [Pr.: nea-o-] – Neaoș + suf. -ism. Vezi definitia »

ARHAÍSM s.n. Cuvânt, construcție, expresie învechită, ieșită din uz. [Pl. -me. / < fr. archaïsme]. Vezi definitia »

SENTIMENTALÍSM, (2) sentimentalisme, s. n. 1. Tendință de a exagera rolul și valoarea sentimentelor, de a aprecia lucrurile (numai) din punct de vedere afectiv sau de a da în mod obișnuit precădere acestui criteriu. 2. Gest, atitudine, comportare de om sentimental. 3. Curent preromantic în literatură apărut la sfârșitul sec. XVIII ca o reacție împotriva clasicismului. – Din fr. sentimentalisme. Vezi definitia »

IZOLAȚIONÍSM s.n. Politică externă dusă de o țară care nu participă la soluționarea problemelor internaționale. [Pron. -ți-o-. / < fr. isolationnisme1. Vezi definitia »