HORITÓR, -OÁRE, horitori, -oare, s. m. și f. Persoană care horește (1). – Hori + suf. -tor. Vezi definitia »

CONECTÓR, -OÁRE I. adj. care conectează. II. s. m. conectiv (II). III. s. n. 1. aparat, mecanism etc. care stabilește o legătură. 2. (inform.) parte a unui program care leagă două segmente. (<fr. connecteur) Vezi definitia »

mavrofór (mavrofóri), s. m. – Soldat din batalionul sfînt al Eteriei grecești de la 1821. Ngr. μαυροφόρος „îmbrăcat în negru” (Tiktin; Gáldi 208). Vezi definitia »

ȘFICHIUITÓR, -OÁRE, șfichiuitori, -oare, adj. Care lovește cu șfichiul; fig. înțepător, mușcător, ironic; zeflemitor, caustic, sarcastic. [Pr.: -chiu-i-] – Șfichiui + suf. -tor. Vezi definitia »

LĂȚIȘÓR, lățișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui laț¹. – Laț¹ + suf. -ișor. Vezi definitia »