EXTRACTÍV, -Ă adj. care (poate) extrage; referitor la extracție. ♦ industrie ~ă = ramură a industriei care se ocupă cu extragerea materiilor prime din pământ fără a le prelucra. (< fr. extractif) Vezi definitia »

CONSTATÍV, -Ă adj. Cu caracter de constatare; constatativ. [< fr. constatif, cf. lat. constativus]. Vezi definitia »

DIFERENȚIATÍV, -Ă adj. care tinde să diferențieze. (< fr. différenciatif) Vezi definitia »

EXPANSÍV, -Ă, expansivi, -e, adj. Care are tendința de a-și împărtăși deschis și spontan impresiile și sentimentele; vioi, exuberant, comunicativ, deschis. – Din fr. expansif. Vezi definitia »

REGENERATÍV, -Ă adj. care are proprietatea de a regenera. (< fr. régénératif) Vezi definitia »