CRONOTERAPÍE s. f. definire a orei optime de administrare a medicamentelor, astfel încât efectele lor pozitive asupra bolnavilor să fie maxime. (< fr. chronothérapie) Vezi definitia »

MIOGLOBINURÍE s.f. Prezența mioglobinei în urină. [Pron. mi-o-, gen. -iei. / < fr. myoglobinurie]. Vezi definitia »

POLICITEMÍE, policitemii, s. f. (Med.) Poliglobulie. – Din fr. polycythémie. Vezi definitia »

SUPRAEXCITÁȚIE s. f. (Fiziol.) Creștere a procesului de excitație dintr-un țesut sau dintr-un organ care depășește ritmul funcțional normal, datorită acțiunii unui stimul puternic sau a reactivității mărite a țesutului sau organului respectiv; superexcitare. [Pr.: -pra-ex-] – Supra- + excitație (după fr. surexcitation). Vezi definitia »

TREMÍE, tremii, s. f. (Tehn.) Pâlnie mare cu secțiune pătrată folosită pentru conducerea materialelor în bucăți sau în granule. – Din fr. trémie. Vezi definitia »