BUCURÍE, bucurii, s. f. 1. Sentiment de mulțumire, de satisfacție sufletească. ◊ Loc. adv. Cu bucurie sau cu toată bucuria = din toată inima. ◊ Expr. A nu mai putea de bucurie = a se bucura foarte mult. Noroc și bucurie, formulă de salut. 2. (Concr.) Persoană, obiect, veste etc. care bucură. – Din bucura + suf. -ie. Vezi definitia »

FERONERÍE s.f. Lucrare artistică din fier (care intră în construcția unui edificiu). ♦ Meșteșugul prelucrării fierului. [Gen. -iei. / < fr. feronnerie]. Vezi definitia »

DESÓRBȚIE, desorbții, s. f. Îndepărtare a unei substanțe adsorbite de pe suprafața unui adsorbant. – Din germ. Desorption, fr. désorption. Vezi definitia »

AFRODIZÍE s.f. (Med.) Exacerbare a instinctului sexual. [< fr. aphrodisie]. Vezi definitia »

IDIOPATÍE s. f. boală independentă de alte afecțiuni ale organismului, având propriile ei cauze. (< fr. idiopathie) Vezi definitia »