Definita cuvantului cobărlui
cobărluí, pers. 3 sg. cobắrluie, vb. IV (reg.) a prăda, a fura.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu cobărlui
váca-Dómnului (insectă) s. f. art., g.-d. art. 'vacii-Dómnului Vezi definitia »
MĂRȘUÍ, mărșuiesc, vb. IV. Intranz. A mărșălui. – Marș + suf. -ui. Vezi definitia »
burzuluí (-uésc, -ít), vb.1. (Rar) A zbîrli, a ciufuli. – 2. A se răscula, a se răzvrăti, a se ridica. Mag. borzolni „a zbîrli” (DAR), poate contaminat cu pol. burzyć „a tulbura”, burzić się „a se răscula” (Cihac, II, 35). – Der. burzuluială, s. f. (răscoală, rebeliune); burzuluitor, adj. (înv., ațîțător; revoltător, scandalos). Vezi definitia »
pârciuí1, pârciuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre ierburi uscate, necosite) a da foc, a arde. 2. a arde ușor ceva cu ajutorul flăcării; a pârli. Vezi definitia »
ticluí (-uésc, -ít), vb.1. A compune, a pune în ordine, a ordona. – 2. A crea, a inventa. Origine incertă. Probabil de la titlu*titlui, cu sensul de „a inventa titluri, a falsifica documente autentice”; schimbul fonetic ar fi normal. Sau poate de la tîlcui „a interpreta” cu metateză (Scriban); s-ar putea porni de la ideea de „a compune” o scrisoare „interpretînd” dorințele unei persoane care nu știe să scrie. Legătura cu piclui „a cerne” (Tiktin) nu este convingătoare. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z