TIÁRĂ, tiare, s. f. 1. Coroană purtată de către regii vechilor perși și de către conducătorii altor popoare orientale. 2. Mitră papală formată din trei coroane suprapuse, decorate cu flori de crin stilizate. [Pr.: ti-a-] – Din fr. tiare, lat. tiara. Vezi definitia »

CRINOLÍNĂ s.f. Fustă lungă și largă în formă de clopot, susținută de arcuri subțiri, la modă în secolul trecut. V. malacof. [< fr. crinoline]. Vezi definitia »

CICLOPARÉZĂ s. f. paralizie a mușchiului ciliar al ochiului. (< fr. cycloparèse) Vezi definitia »

HEMODINÁMICĂ s. f. 1. Circulație a sângelui în aparatul vascular. 2. Capitol al fiziologiei care studiază circulația sângelui în organism. – Din fr. hémodynamique. Vezi definitia »

PEPTÓNĂ s.f. Substanță organică produsă în timpul digestiei prin hidroliza proteinelor sub acțiunea pepsinei. [< fr., engl. peptone]. Vezi definitia »