OSTEOPATÍE s.f. (Med.) Denumire generică a bolilor sistemului osos. [Gen. -iei. / < fr. ostéopathie, cf. gr. osteon – os, pathos – boală]. Vezi definitia »

TORACOSTOMÍE s. f. rezecție costală în vederea reducerii presiunii intratoracice. (< fr. thoracostomie) Vezi definitia »

PREANESTEZÍE, preanestezii, s. f. Pregătire a bolnavului în vederea anesteziei propriu-zise, prin administrarea de medicamente hipnotice și analgezice; prenarcoză. [Pr.: pre-a-] – Din fr. préanesthésie. Vezi definitia »

DEMONOMANÍE s. f. delir patologic în care bolnavul se crede stăpânit de demoni. (< fr. démonomanie) Vezi definitia »

RADIOGRAFÍE, radiografii, s. f. Fotografierea interiorului unui corp opac, în special a unor regiuni din interiorul corpului omenesc, cu ajutorul unor radiații de tip special. ♦ (Concr.) Fotografie obținută cu ajutorul acestor radiații; radiogramă. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiographie. Vezi definitia »