Definita cuvantului cravată
CRAVÁTĂ s.f. Bucată de mătase, de stofă etc. care se poartă înnodată la gât, mai ales de către bărbați. ◊ (În trecut) Cravată roșie (de pionier) = basma roșie, triunghiulară, purtată la gât de pionieri. [Pl. -te. / < fr. cravate, cf. it. cravatta].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cravată
HIDROPOIÉZĂ s. f. proces de producere a sudorației. (< fr. hidropoïèse) Vezi definitia »
zúlă s. f. – În expresia a face zulă, a fura. Origine necunoscută. Este cuvînt de Arg., ca și der. zuli, vb. (a fura). Chiar dacă semantismul este obscur, cum se întîmplă adesea cu metaforele argotice, este posibil să fie vorba de același cuvînt zulie „gelozie”, v. aici; uneori acesta apare (de ex. la Gane) cu forma zulă. Vezi definitia »
PERICÓPĂ, pericope, s. f. Pasaj din Biblie care cuprinde o povestire sau o parabolă și care se citește în cadrul unei slujbe religioase. ♦ (Rar) Definiție exactă. – Din germ. Perikope. Vezi definitia »
pomenínță, pomenínțe, s.f. (înv.) amintire. Vezi definitia »
beregátă (-ắți), s. f. – 1. Mărul lui Adam. – 2. Gît, gîtlej. – Istr. biricuată. Lat. *verucata, de la veruca, datorită aspectului mărului lui Adam, cf. sp. nuez (Pușcariu, Dacor., IX, 440). Este cuvînt folosit în Banat, Olt. și Munt. (ALR, I, 38). Sb. berikat, semnalat de Candrea ca posibil etimon, trebuie să provină din rom. Nu pare posibilă der. propusă de Diculescu, Elementele, 475, din gr. *βάρυξ-υγος, der. de la φάρυγξ. Vezi definitia »