HAȘÚRĂ, hașuri, s. f. Fiecare dintre liniile (negre), paralele sau întretăiate, egale ca grosime și trasate la distanțe egale pe o porțiune de desen sau de gravură, pentru a marca semitonurile sau umbrele pe o hartă sau pe un desen tehnic, pentru a da anumite indicații etc. – Din fr. hachure. Vezi definitia »

narámză (-ze), s. f. – Portocală. – Mr. nirange. – Var. năramză. Tc. narenci din per. nāräng (Eguilaz 463; Șeineanu, II, 269; Lokotsch 1555), cf. sp. naranja, it. arancia (REW 5822), ngr. νεράντζι, alb. narenč, bg. neranza, sb. naranğa. Der. naramz, s. m. (negustor de portocale); naramzat, adj. (portocaliu; rotund); naramziu, adj. (portocaliu). Vezi definitia »

TÂRGUJIÁNCĂ, târgujiénce, s.f. Femeie născută și crescută în municipiul Târgu-Jiu (din județul Gorj). ♦ Locuitoare din municipiul Târgu-Jiu. (târgujian + suf. -că) Vezi definitia »

SILOGÍSTICĂ s.f. Ramură a logicii formale care studiază silogismul. [Cf. fr. syllogistique]. Vezi definitia »

FALANGÉTĂ s. f. ultima falangă (II), care poartă unghia. (< fr. phalangette) Vezi definitia »