LEICÚȚĂ², leicuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui leică²; pâlnioară. – Leică² + suf. -uță. Vezi definitia »

PODOBROMHIDRÓZĂ s.f. Transpirație rău mirositoare a picioarelor. [< fr. podobromhidrose]. Vezi definitia »

SARDINÉLĂ s. f. pește marin asemănător cu sardeaua. (< it. sardinella, fr. sardinelle) Vezi definitia »

iótă s. f. – Deloc, nimic, cîtuși de puțin. Din gr. ἰῶτα, cu același sens ca jota „nimic”, din sp. Vezi definitia »

CUVIÍNȚĂ, cuviințe, s. f. Regulă de bună conduită, atitudine sau purtare cuviincioasă; politețe, decență. ◊ Loc. adv. După cuviință = așa cum trebuie. ◊ Expr. A găsi (sau a crede, a socoti) de cuviință = a găsi, a crede etc. că e bine, potrivit. Cele de cuviință = cele trebuincioase, cele ce se cuvin. [Pr.: -vi-in-] – Lat. convenientia. Vezi definitia »