Definita cuvantului critic
CRÍTIC, -Ă adj. 1. De critică, privitor la critică. ◊ Aparat critic = totalitatea notelor lămuritoare, făcute de un editor la editarea unui text; ediție critică = ediție a unui text literar însoțit de aparat critic. ♦ Bazat pe critică, care folosește critica. 2. Referitor la un moment de criză; care anunță, determină o criză, o schimbare; dificil, periculos. ◊ (Fiz.) Stare critică (sau punct critic) = stare a unui fluid în care dispare diferența între starea lichidă și cea gazoasă. // s.m. Specialist în probleme de artă, care analizează, interpretează și apreciază opere de artă (pentru a le lămuri publicului și pentru a da artei o anumită orientare). [< lat. criticus, gr. kritikos – în stare de a judeca, cf. fr. critique, it. critico].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu critic
ANECDÓTIC, -Ă I. adj. cu caracter de anecdotă. II. s. f. schema desfășurării epice a unei povestiri, a unui film etc. (< fr. anecdotique) Vezi definitia »
FERIMAGNÉTIC, -Ă adj. referitor la ferimagnetism. (< fr. ferrimagnétique) Vezi definitia »
DENDROGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la dendrografie. [< fr. dendrographique]. Vezi definitia »
BIOBIBLIOGRÁFIC, -Ă, biobibliografici, -e, adj. Care aparține biobibliografiei; privitor la biobibliografie. [Pr.: bi-o-bi-bli-o-] – Din bio- + bibliografic. Vezi definitia »
EPIDÉRMIC, -Ă adj. Al epidermei; de natura epidermei. [< fr. épidermique]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z