Definita cuvantului cronologie
CRONOLOGÍE s.f. Indicare a unor fapte în ordine cronologică; sistem de socotire a anilor. ♦ Disciplină care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor istorice. ♦ Listă cuprinzând o succesiune cronologică. [Gen. -iei. / < fr. chronologie, cf. gr. chronos – timp, logos – studiu].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cronologie
EXTERMINÁȚIE s.f. Exterminare. [Gen. -iei, var. exterminațiune s.f. / cf. fr. extermination, lat. exterminatio]. Vezi definitia »
MONOPLEGÍE s. f. paralizie a unui singur membru al corpului. (< fr. monoplégie) Vezi definitia »
ANTIGENOTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a substanțelor care pot produce anticorpi. (< fr. antigénothérapie) Vezi definitia »
LUNÁȚIE s. f. Interval de timp între două faze ale lunii (I 1); lună sinodică. – Din lat. lunatio. Cf. fr. lunaison. Vezi definitia »
perșéie, perșéi, s.f. (reg.) 1. pușculiță, cutie de bani. 2. bucșă (la roata cărușii). 3. piuliță de sub fusul crângului de la moară; piuă, broască, tigaie. Vezi definitia »