NICHELÍNĂ s.f. 1. Arseniură de nichel naturală. 2. Aliaj de nichel, cupru și zinc, folosit mai ales la fabricarea rezistențelor electrice. [< fr. nickeline]. Vezi definitia »

COLEOPTÓZĂ s.f. (Med.) Prolaps al vaginului. [Pron. -le-op-. / < fr. coléoptose]. Vezi definitia »

RÓȘCĂ subst. (Rar) Persoană cu părul roșcat și obrajii roșcovani. – Roșu + suf. -că. Vezi definitia »

VÂLCELÚȘĂ, vâlcelușe, s. f. Diminutiv al lui vâlcea. – Vâlcea + suf. -elușă. Vezi definitia »

hădăúcă, hădăúce, s.f. (reg.) vale strâmtă și adâncă. Vezi definitia »