RABOTÁT s.n. Rabotare. ♦ Mașină de rabotat = raboteză. [< rabota]. Vezi definitia »

apostát (apostátă), adj. – Care a săvîrșit o apostazie; răzvrătit, rebel. Ngr. ἀποστάτης (sec. XVII, cf. Gáldi 151), și mai tîrziu din fr. apostat. – Der. apostazie, s. f., din fr.; apostazia, vb. (a renunța, a renega). Vezi definitia »

suhát (-turi), s. m. – Pășune. Sb., cr. suvat (Cihac, II, 379). – Der. suhăție, s. f. (pășune). Vezi definitia »

BOMBÁT, -Ă, bombați, -te, adj. De formă convexă; boltit. – V. bomba. Vezi definitia »

NEINTENȚIONÁT, -Ă, neintenționați, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este făcut fără intenție, fără să vrea. [Pr.: -ți-o-] – Ne- + intenționat. Vezi definitia »