Definita cuvantului apostat
apostát (apostátă), adj. – Care a săvîrșit o apostazie; răzvrătit, rebel. Ngr. ἀποστάτης (sec. XVII, cf. Gáldi 151), și mai tîrziu din fr. apostat. – Der. apostazie, s. f., din fr.; apostazia, vb. (a renunța, a renega).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu apostat
CLOAZONÁT, -Ă adj., s.n. v. cloisonné. Vezi definitia »
AFERÁT, -Ă adj. Care este sau vrea să pară foarte ocupat, copleșit de treburi. [Cf. fr. affairé]. Vezi definitia »
DUCÁT I. s. n. ținut, stat condus de un duce sau de o ducesă. II. s. m. monedă italiană de argint sau de aur, în evul mediu și în alte țări din Europa. (< it. ducato) Vezi definitia »
situat in interorul unii tari,desfasurat intre popoarele unui stat. Vezi definitia »
râceát, -ă, râceáți, -te, adj. (reg.) slab, uscățiv. Vezi definitia »