MIRONOSÍȚĂ, mironosițe, s. f. 1. (Bis.) Fiecare dintre femeile care au dus balsamuri la mormântul lui Isus pentru a-i unge trupul; p. gener. femeie cucernică, smerită. ◊ Expr. A face pe mironosița = a-și lua aere de nevinovăție, a simula pietate și modestie. ♦ Epitet dat unei femei prefăcute, care simulează nevinovăția, modestia. 2. Specie de fluture cu aripile din față albe cu pete cafenii și cu cele din spate cenușii-albăstrii (Lymantria monacha). – Din sl. mironosica. Vezi definitia »

plátcă (plắtci), s. f. – Partea de sus a unei cămăși. Sl. platŭ „bucată de pînză”, dim., cf. rus. platka, pol. platek, sb., cr. platha (Cihac, II, 261). Vezi definitia »

HIPEREMÉZĂ s.f. Vomitare abundentă. [< fr. hyperémèse]. Vezi definitia »

TÂRGOVIȘTEÁNCĂ, târgoviștence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Târgoviște. ♦ Locuitoare din municipiul Târgoviște. – Târgoviștean + suf. -că. Vezi definitia »

BĂRBUȘOÁRĂ, bărbușoare, s. f. 1. (Rar) Diminutiv al lui barbă; bărbuță. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene plăcut mirositoare; micsandră-sălbatică (Erysimum repandum). ◊ Compus: bărbușoară-de-munte = plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori mici, albe sau gălbui; tunicea (Arabis turrita). 3. (Reg.) Crușățea (Barbarea vulgaris). – Barbă + suf. -ușoară. Vezi definitia »