REVOLTÁNT, -Ă adj. Revoltător. [< fr. révoltant]. Vezi definitia »

DEBILITÁNT, -Ă, debilitanți, -te, adj. Care debilitează, care slăbește. – Din fr. débilitant. Vezi definitia »

PELOBIÓNT s. n. organism care trăiește pe un sol mâlos. (< germ. Pelobiont) Vezi definitia »

ANTRENÁNT, -Ă, antrenanți, -te, adj. Care atrage, care stimulează (într-o activitate). – Fr. entraînant. Vezi definitia »

LOCOTENÉNT s.m. 1. Locțiitor. ♦ Comandant ajutor al unei mari unități din armata Romei antice. 2. Grad militar imediat superior gradului de sublocotenent; ofițer care are acest grad. ◊ Locotenent-major = grad de ofițer imediat superior locotenentului; locotenent-colonel = grad de ofițer imediat superior maiorului; (în trecut) locotenent-comandor = grad de ofițer din aviație sau marină, echivalent cu acela de maior din armata de uscat; cel care purta acest grad. [Cf. it. luogotenente, fr. lieutenant, lat. locum tenens]. Vezi definitia »