PĂTIMÁȘ, -Ă, pătimași, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Cuprins, stăpânit de o patimă, rob al unei pasiuni; p. ext. părtinitor. ♦ Care exprimă, trădează patimă; determinat de patimă; pasionat. ◊ (Adverbial) Vorbește pătimaș. 2. (Înv. și reg.) Bolnav, suferind. – Patimă + suf. -aș. Vezi definitia »

râmpéș, -ă, râmpéși, -e, adj. (reg.) bleg, leneș, prost. Vezi definitia »

BURCÁȘ², -Ă, burcași, -e, adj. (Reg.) Care poartă burcă. – Din burcă + suf. -aș. Vezi definitia »

BAȘ-RĂZÉȘ, baș-răzeși, s. m. (Înv.) Răzeș de frunte. – Din baș¹ + răzeș. Vezi definitia »

cloș, clóșuri, s.n. (înv.) ciucure, canaf. Vezi definitia »