MOLÁR², -Ă, molari, -e, adj. (Chim.) Care aparține molului¹, privitor la mol¹. – Din fr. molaire. Vezi definitia »

EMBATICÁR, -Ă, embaticari, -e, s. m. și f. (În trecut) Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic. – Embatic + suf. -ar. Vezi definitia »

dolár s. m., pl. dolári; simb. $ Vezi definitia »

PAR¹- pref. „prin”. (< fr. par) Vezi definitia »

MĂCELÁR, măcelari, s. m. Persoană care se ocupă cu tăierea animalelor pentru consum și cu vânzarea cărnii lor; casap. ♦ Fig. Om crud, brutal; ucigaș sângeros. – Lat. macellarius. Vezi definitia »