PERSONIFICÁRE s.f. 1. Faptul de a personifica; personificație. ♦ Figură de stil prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii și chiar unor idei abstracte însușiri și manifestări ale omului. V. prozopopee. 2. Întruchipare, încarnare. [< personifica]. Vezi definitia »

UNÍRE, uniri, s. f. Acțiunea de a (se) uni și rezultatul ei. ♦ Căsătorie. – V. uni³. Vezi definitia »

râuríre s.f. (pop.) curgere de apă. Vezi definitia »

POTOPÍRE s. f. (Pop.) Acțiunea de a potopi; prăpăd, pustiire, distrugere. – V. potopi. Vezi definitia »

COOPERÁRE s.f. Acțiunea de a coopera și rezultatul ei; colaborare, conlucrare. [< coopera]. Vezi definitia »