CRĂIȚÁR s. m. v. creițar. Vezi definitia »

VOLUNTÁR, -Ă I. adj. 1. făcut de bunăvoie; liber consimțit. 2. care exprimă, denotă voință. ◊ care își impune voința; autoritar; încăpățânat, îndărătnic. II. s. m. 1. militar care participă la o campanie, la o acțiune de luptă sau se înrolează în armată din proprie dorință. 2. cel care se oferă să facă un serviciu de bunăvoie și dezinteresat. (< lat. voluntarius, fr. volontaire) Vezi definitia »

BIMILENÁR, -Ă adj. Care are o vechime sau o durată de două mii de ani. [Cf. fr. bimillénaire]. Vezi definitia »

CIORICÁR s. m. v. ciorecar. Vezi definitia »

potârnicár, potârnicári, s.m. (reg.) bărbătușul potârnichii; potârnic, potârnichel. Vezi definitia »