Definita cuvantului altoi
altoí (altoiésc, altoít), vb. – 1. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia. – 2. A bate, a lovi, a plesni pe cineva. – Var. (Mold.) hultui. Mag. oltani (Dar; Gáldi, Dict., 83). Sensul 2 nu apare și la var. – Der. altoială, s. f. (altoire); altoi, s. n. (ramură folosită la altoire); altoior, adj. (care altoiește); altoitură, s. f. (altoire); hultoană, s. f. (altoi); hultuitură, s. f. (acțiunea de a altoi); altoană, s. f. (Mold., altoi).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu altoi
țipói s.m. (reg.) ardei iute; țipar. Vezi definitia »
țârlói s.m. (reg.) ciocârlan. Vezi definitia »
fărtoí (-oésc, -ít), vb. – A se înclina partea din spate a unei căruțe sau a unei sănii. – Var. (Bucov.) fărtălui, (Mold.) hartoi. Mag. fartolni (Cihac, II, 497; DAR). – Der. fărtoaie, s. f. (pantă, povîrniș cu gropi și primejdios pentru sănii); hartoi, s. n. (ghețuș, derdeluș). Vezi definitia »
mârlói s.m. (reg.) animal mic, urât. Vezi definitia »
puțoi s. m. invar. 1. copil sau tânăr care dovedește lipsă de respect față de adulți. 2. copil sau tânăr cu pretenții nefondate de emancipare. Vezi definitia »