Definita cuvantului amăgi
amăgí (amăgésc, amăgít), vb. – 1. (Înv.) A vrăji, a face farmece. – 2. A amăgi, a momi. – Mr. (amăvipsire) „a vrăji”. Gr. μαγεύω „a fermeca” (Hasdeu; DAR; Diculescu, Elementele, 474; Rosetti, II, 66), probabil prin intermediul unui lat. *magῑre, *magare, cf. calabr., sicil. ammagari, cat., sp. amagar. În mr., din ngr. μαγεύω, de unde și bg. magiosvam. Der. amăgeală, s. f. (înșelăciune, artificiu); amăgelnic, adj. (înv., înșelător); amăgeu, s. m. (impostor), pe care Diculescu, Elementele, 474, îl derivă dintr-un gr. *μαγεύς; amăgire, s. f. (înv., ademenire); amăgitor, adj.; amăgitură, (înv., înșelăciune, escrocherie).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu amăgi
SAIGGÍ2, saiggesc, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.) A îndeplini funcția de saiggiu; p. ext. a lua cu hapca. [Pr.: sa-i-. – Var.: saigí vb. IV] – Din saiggiu. Vezi definitia »
ANGI- v. angio-. Vezi definitia »
ASDINGI (sursa?) Trib al germanilor vandali care, pe vremea lui Marcus Aurelius, îndemnati (platiti?) de romani, ataca pe dacii costoboci (Cassius Dio, LXXI 12). Vezi definitia »
TUARÉGI s. m. pl. Numele unei populații care locuiește în partea centrală a Saharei, în munții Ahaggar și în deșerturile de la nordul Nigerului. [Pr.: tu-a-] – Din fr. Touaregs. Vezi definitia »
pistrígi s.m. pl. (reg.) pistrui. Vezi definitia »