PALEOSLÁV, -Ă, paleoslavi, -e, adj. Care se referă la limba veche slavă (bisericească), care aparține acestei limbi sau este scris în această limbă. ♦ (Substantivat, f.) Limba veche slavă. [Pr.: -le-o-] – Paleo- + slav. Vezi definitia »

ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos. Vezi definitia »

BÚHAV, -Ă adj. v. puhav. Vezi definitia »

jirnáv, jirnávă, adj. (reg.) în convalescență, convalescent. Vezi definitia »

SLAV, -Ă, slavi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Rusiei, Ucrainei, Bielorusiei, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Slovaciei, Serbiei etc. sau care este originară de acolo; slavon (1); (la m. pl.) popor care locuiește în aceste state. 2. Adj. Care aparține slavilor (1), care se referă la slavi; slavic, slavonesc, slavon (2), slavonicesc. ◊ Limba slavă (și substativat, f.) = a) limba slavonă; b) fiecare dintre limbile popoarelor slave (2). ♦ (Substantivat, f.; în sintagma) Slavă veche (bisericească) = limba textelor slave religioase (traduceri slave din cărțile grecești de cult din sec. IX-XI). – Din fr. slave. Vezi definitia »