TÓRIU s.n. Metal radioactiv de culoare cenușie-închisă, întrebuințat la fabricarea sitelor pentru lămpile care luminează cu gaz aerian, pentru activarea filamentelor tuburilor electronice etc. [Pron. -riu, scris și thoriu. / < fr. thorium]. Vezi definitia »

SACERDÓȚIU s.n. 1. Rang, demnitate de preot. 2. Cler, preoțime. [Pron. -țiu. / < fr. sacerdoce, lat. sacerdotium]. Vezi definitia »

PREMONITÓRIU, -IE adj. 1. cu caracter de premoniție; prevestitor. 2. (despre simptome) care precedă o anumită boală. (< fr. prémonitoire) Vezi definitia »

ACERATÉRIU s. m. Mamifer fosil neozoic, strămoș al rinocerului, caracterizat prin absența cornului. [Var.: acerathérium s. m.] – Cuv. lat. Vezi definitia »

biu s.n. (reg.) abundență, prisos. Vezi definitia »