BUBUÍT s. n. Faptul de a bubui; zgomot înfundat și puternic produs de tunet, de arme de foc, de explozii etc.; bubuire, bubuitură. – V. bubui. Vezi definitia »

LAZULÍT s.n. Fosfat natural hidratat de aluminiu, magneziu, fier și calciu, folosit ca abraziv. [< fr. lazulite]. Vezi definitia »

DOSĂDIT, -Ă, dosădiți, -te, adj. (Înv. și arh.; adesea substantivat) Mâhnit, întristat. – V. dosădi. Vezi definitia »

JUPUÍT², -Ă, jupuiți, -te, adj. (Despre piele) Luat, tras de pe corp; (despre oameni sau animale ori despre părți ale corpului) cu pielea luată; belit. ♦ Descuamat. ♦ Julit. ♦ (Despre arbori) cojit. ♦ (despre lucruri) Ros, uzat. [Var.: (reg.) jupít, -ă, adj.] – V. jupui. Vezi definitia »

păpărăzít, -ă, adj. (reg.; despre mâncăruri) prins, cu cocoloașe, tăiat. Vezi definitia »