COJOCÉL, cojocele, s. n. Diminutiv al lui cojoc; cojoc (1) scurt, fără mâneci; pieptar, bundiță. – Cojoc + suf. -el. Vezi definitia »

LARINGOCÉL s. n. tumoare a laringelui. (< fr. laryncogèle) Vezi definitia »

vălurél s. n., pl. văluréle Vezi definitia »

PRISNÉL s. n. v. prâsnel. Vezi definitia »

CAROL MARTEL, majordom al statului franc (715-741). A consolidat autoritatea centrală, exercitînd conducerea efectivă a regatului; a secularizat o parte din proprietățile bisericești, împărțindu-le vasalilor sub formă de beneficii în schimbul prestării serviciului militar. A înfrînt pe arabi la Poitiers (732). Vezi definitia »