Definita cuvantului furcătură
furcătúră s.f. (reg.) bifurcarea unui șir de munți.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu furcătură
-IÓLĂ2 suf. „diminutival”. (< fr. -iole, cf. lat. -iola) Vezi definitia »
STIPÉLĂ s.f. (Bot.) Fiecare dintre cele două frunzișoare situate la baza unei frunze, care au rolul de a înveli frunza în mugur; stipul. [< fr. stipelle]. Vezi definitia »
ZÁTCĂ, zătci, s. f. (Banat, Olt.; La războaiele de țesut) Ansamblul firelor de urzeală din planul orizontal. (prob. din sl. zadĩ = înapoi) Vezi definitia »
UZÍNĂ, uzine, s. f. 1. Întreprindere industrială de mari proporții în care se produc utilaje, semifabricate sau materii prime pentru alte industrii. 2. Instalație producătoare de energie electrică, termică sau de alimentare cu apă a unei așezări, a unei zone, a unei locuințe. (În sintagma) Uzina verde = natura, vegetația privite ca sursă de energie și hrană. – Din fr. usine. Vezi definitia »
CISTICÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a canalului cistic. [< fr. cysticite]. Vezi definitia »