CIZMĂREÁSĂ, cizmărese, s. f. (Rar) Soția cizmarului. – Cizmar + suf. -easă. Vezi definitia »

SONÁNTĂ s.f. Consoană a cărei emisiune este asemănătoare cu a vocalelor și care, în anumite limbi, poate fi centru de silabă. ♦ adj. Consoană sonantă. [< fr. sonnante]. Vezi definitia »

știorlâcăiálă s.f. (reg.) 1. (despre păsări) ciripire, ciripit. 2. (despre copii) gângureală, gângurit. Vezi definitia »

abureală, abureli s. f. 1. minciună, păcăleală 2. joc erotic premergător actului sexual Vezi definitia »

INSOLVÉNȚĂ s. f. insolvabilitate. (< it. insolvenza) Vezi definitia »