BĂLIGÁR, (I) băligare, s. n., (II) băligari, s. m. I. S. n. 1. Baligă. 2. Amestec de baligă și paie, folosit ca îngrășământ sau combustibil. II. S. m. Gândac negru care trăiește mai mult în baligă (Geotrupes stercorarius). [Var.: bălegár s. n., s. m.] – Baligă + suf. -ar. Vezi definitia »

MOLECULÁR, -Ă adj. Referitor la molecule; al moleculelor. ◊ Greutate moleculară = număr care arată de câte ori molecula unei substanțe este mai grea decât atomul de hidrogen. [Cf. fr. moléculaire]. Vezi definitia »

ALMÁR, almare, s. n. (Reg.) Dulap de ținut alimente. – Magh. almáriom. Vezi definitia »

REZERVATÁR, -Ă, rezervatari, -e, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Moștenitor) care se bucură de rezervă succesorală. 2. Adj., s. n. (Stat) care formulează o rezervă la încheierea unui tratat. – Din fr. réservataire. Vezi definitia »

MONETÁR, -Ă I. adj. referitor la monedă. ♦ sistem ~ = ansamblul reglementărilor legale privind moneda unui stat. II. s. n. inventar al banilor sortați după valoare, întocmit de un casier la predarea casei. (< fr. monétaire) Vezi definitia »