DESTÍN s.n. Soartă, viitor. ♦ Forță sau voință supranaturală despre care misticii cred că hotărăște tot ceea ce se petrece în viață; fatalitate. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. destin, it. destino]. Vezi definitia »

ZEPPELÍN, zeppeline, s. n. Navă aeriană dirijabilă de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai ușor decât aerul; dirijabil. – Din germ. Zeppelin. Vezi definitia »

CARMAZÍN s. n. v. carmajin. Vezi definitia »

seín (-nă), adj. – Cenușiu, gri, culoare naturală a lînii. – Var. săin, Mold. sain. Sl. sinĭ „livid, vînăt” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 336; Tiktin; Conev 97), care pare că s-ar fi aplicat tuturor culorilor șterse, cf. slov. sejni kamen „piatră gri = cremene” și probabil siv. Cf. și sineală. Legătură cu it. zaino (Giuglea, LL, II, 50) pare îndoielnică. Vezi definitia »

BALDACHÍN s.n. 1. Acoperământ format din perdele, situat deasupra unui pat, a unui amvon etc.; (p. ext.) lucrare arhitectonică cu acest aspect. 2. Acoperământ purtat deasupra capului unui înalt prelat în timpul unei solemnități, al unei procesiuni etc. [Pl. -ne, -nuri, var. baldahin s.n. / < fr. baldaquin, it. baldacchino]. Vezi definitia »