Definita cuvantului anastasimatar
anastasimatár (anastasimatáre), s. n. – Carte bisericească ce cuprinde imnurile Învierii. Ngr. ἀναστάσιμος „referitor la Înviere”.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu anastasimatar
AURICULÁR s.m. Degetul mic de la mână. [Pron. a-u-. / < fr. auriculaire]. Vezi definitia »
șipár, șipári, s.m. (reg.) morun fără icre. Vezi definitia »
CATÁR, cataruri, s. n. Inflamație acută sau cronică a mucoasei unui organ, adesea însoțită de secreție abundentă. – Din fr. catarrhe, lat. catarrhus. Vezi definitia »
UVULÁR, -Ă adj. Referitor la uvulă, al uvulei. ♦ (Fon.; despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, cu vibrarea uvulei. [Cf. fr. uvulaire, it. uvulare]. Vezi definitia »
BICENTENÁR, -Ă adj. Care durează de două sute de ani, care a împlinit două sute de ani. // s.n. Împlinire a două sute de ani de la un eveniment (important); a doua sută aniversare a unui eveniment. [Cf. fr. bi-centenaire]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z