AMBIVALÉNT, -Ă, ambivalenți, -te, adj. Cu ambivalență. – Din fr. ambivalent. Vezi definitia »

IMPROBÁNT, -Ă adj. care nu probează ceva, nu are valoare de probă. (< fr. improbant) Vezi definitia »

VIRULÉNT, -Ă adj. Care are putere toxică; care este în stare să producă boli; (despre boli) cauzat de un virus. ♦ (Fig.) Distrugător, violent. [< fr. virulent, cf. lat. virulentus]. Vezi definitia »

CONCUPISCÉNT, -Ă adj. Înclinat către plăceri trupești, senzuale; senzual. [Cf. fr. concupiscent, it. concupiscente]. Vezi definitia »

IMINÉNT, -Ă adj. Pe punctul de a se produce; apropiat; inevitabil. [< fr. imminent, it. imminente, lat. imminens]. Vezi definitia »