ciumpáv, ciúmpavă, adj. (pop.) 1. cu vârful sau cu o parte a corpului ciuntită, tăiată, scurtată, retezată, amputată, frântă, ruptă; ciot, ciunt, ciung, bont, ciut, berc, ciopârtac. 2. (despre vite) care șchioapătă, care calcă greu, șchiop. Vezi definitia »

MARGRÁV s.m. v. margraf. Vezi definitia »

BOLNÁV, -Ă, bolnavi, -e, adj., s. m. și f. (Ființă) care suferă de o boală; (om) suferind, beteag. [Acc. și: (reg.) bólnav] – Din bg. bolnav. Vezi definitia »

ZUGRÁV s.m. (sil. -grav), pl. zugrávi Vezi definitia »

AUTOCLÁV s.n. v. autoclavă. Vezi definitia »