RĂCHITÍȘ, răchitișuri, s. n. Tufăriș natural sau plantație de răchită; desiș de răchite. – Răchită + suf. -iș. Vezi definitia »

TRUFÁȘ, -Ă, trufași, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Plin de trufie, peste măsură de mândru, de orgolios; înfumurat, arogant, îngâmfat. ♦ Care arată, care manifestă trufie, mândrie, îngâmfare. Privire trufașă. 2. Măreț, grandios, superb. – Trufă² + suf. -aș. Vezi definitia »

CĂTINÍȘ, cătinișuri, s. n. Desiș, mulțime de cătini. – Cătină + suf. -iș. Vezi definitia »

nóciagaș, nóciagași, s.m. (reg.; înv.) nume dat unui titlu în ierarhia nobilimii maghiare; persoană care avea acest titlu; nemeș. Vezi definitia »

LAȘ, -Ă, lași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) fricos, mișel. 2. Adj. Care demonstrează, trădează lipsă de curaj și de sentiment al onoarei. – Din fr. lâche. Vezi definitia »