Definita cuvantului dispus
DISPÚS, -Ă adj. Aflat într-o stare sufletească potrivită pentru a face un lucru; gata să... ◊ A fi bine dispus = a avea bună dispoziție, a fi vesel; (fig.) a fi ușor amețit de băutură; a fi prost dispus = a fi indispus. [< dispune].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dispus
OPÚS2, -Ă, opuși, -se, adj. 1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă; p. ext. (despre fenomene, caractere, legi) care nu se poate împăca cu altul; contrar, potrivnic. ♦ (Substantivat, n. art.) Ceea ce se opune altuia. 2. (Mat.; despre unghiuri) Care este așezat, într-o figură geometrică, în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi; (despre laturi) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri. – V. opune. Vezi definitia »
HOMÚNCULUS s. m. 1. omuleț artificial pe care alchimiștii pretindeau că au reușit să-l fabrice; (p. ext.) om foarte mic de statură. 2. fetus uman. (< fr. homuncule, lat. homunculus) Vezi definitia »
LÚMBUS s. n. lombe. (< lat. lumbus) Vezi definitia »
ROTÚLUS s.n. Pergament în formă de fâșie lungă care poate fi înfășurată pe un sul. [< germ. Rotulus, cf. lat. rotulus]. Vezi definitia »
BLÓCHAUS s. n. 1. bloc2. 2. comandă cuirasată din care se conduce o navă militară mare în timpul luptei. (< germ. Blockhaus) Vezi definitia »