boálă (-óli), s. f. – 1. Maladie, afecțiune, beteșug. – 2. Calamitate, dezastru. – 3. Hoit, mortăciune; termen ofensiv care se folosește cu privire la animale, și uneori și la oameni. Sl. bolĭ „bolnav” (Miklosich, Slaw. Elem., 15), cf. sb. bol(a) „boală”, rus. bolĭ „durere”. Cf. boli și bolnav; bală. Vezi definitia »

chiorpeácă, chiorpéci, s.f. (reg.) scândură mică, șindrilă, șiță. Vezi definitia »

1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

pielcúță, pielcúțe, s.f. (înv. și reg.) 1. piele fină, pieluță. 2. (reg.) pieliță. 3. (reg.) blăniță de miel, pielicică. Vezi definitia »

samsaroaícă, samsaroaíce, s.f. (înv.) femeie care mijlocea plasarea slugilor la stăpâni. Vezi definitia »