PESIMÍSM s. n. Atitudine a omului care privește cu neîncredere viața și pe semenii săi și care consideră că toate situațiile au un deznodământ fatal; concepție filozofică, opusă optimismului, potrivit căreia răul, iluzia, suferința predomina în lume și nu pot fi înlăturate, fiindu-i inerente. ♦ Sentiment de tristețe, de amărăciune și de neliniște; stare sufletească de deprimare. – Din fr. pessimisme, germ. Pessimismus. Vezi definitia »

CONFORMÍSM s. n. Atitudinea conformistului; acceptare mecanică, necritică și supunere formală, docilă, neprincipială față de orice obiceiuri, idei, hotărâri etc. – Din fr. conformisme. Vezi definitia »

REUMATÍSM s.n. 1. Boală caracterizată prin inflamarea organelor aparatului locomotor și cardiovascular, prin dureri și tulburări diverse influențate de factorii climatici. 2. Durere reumatică; reumă. [Pron. re-u-, pl. -me, -muri. / < germ. Rheumatismus, lat. rheumatismus, cf. gr. rheumatismos, fr. rheumatisme]. Vezi definitia »

CUBÍSM s. n. Mișcare artistică apărută la începutul sec. XX, care prezintă obiectele din realitate descompuse în cele mai simple figuri geometrice, fără a ține seamă de asemănarea exterioară cu obiectele reprezentate. – Din fr. cubisme. Vezi definitia »

s.m., chinezi Vezi definitia »