ICONOCLÁSM s. n. Mișcare socială, politică și religioasă din sec. VIII-IX, în Imperiul Bizantin, care, sub forma luptei împotriva cultului icoanelor, a fost îndreptată împotriva aristocrației laice și ecleziastice. – Din fr. iconoclasme. Vezi definitia »

ANGLICÍSM, anglicisme, s. n. Expresie specifică limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat, fără necesitate, de o altă limbă și neintegrat în aceasta. – Din fr. anglicisme. Vezi definitia »

REUMATÍSM, (2) reumatisme, s. n. 1. Denumire generală pentru o serie de afecțiuni ale organelor aparatului locomotor, în special ale articulațiilor și ale țesuturilor înconjurătoare, manifestate prin dureri și tulburări diverse, influențate de factorii climatici; reumă. 2. (La. pl.) Durere reumatică. [Pr.: -re-u-] – Din lat. rheumatismus, it. reumatismo, germ. Rheumatismus. Vezi definitia »

HITLERÍSM s.n. (Ist.) Doctrină și regim politic al lui Hitler, de factură rasistă și dictatorială; nazism, național-socialism. [< fr. hitlérisme, cf. Hitler – conducătorul naziștilor din Germania]. Vezi definitia »

IMPERIALÍSM s. n. 1. Politică de extindere a dominației sau autorității unui imperiu sau a unei națiuni asupra unor țări străine sau de dobândire de posesiuni coloniale și de menținere a lor. 2. (În concepția marxistă) Fază superioară de dezvoltare a capitalismului, caracterizată prin dominația monopolurilor, aparținând unor regimuri autoritare, conflagrații etc. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. impérialisme. Vezi definitia »