SERASCHÍR s. m. v. seraschier. Vezi definitia »

CENTUMVÍR s. m. (în Roma antică) membru al unui colegiu de judecători, o sută de magistrați, care judeca afacerile civile. ◊ magistrat dintr-un municipiu, dintr-o colonie. (< lat., fr. centumvir) Vezi definitia »

SATÍR s. m. 1. (mit.) divinitate secundară, imaginată ca un monstru cu corpul păros, cu picioare și coarne de țap. ♦ reprezentare plastică a unei asemenea divinități. 2. (fig.) om desfrânat, libidinos. (< fr. satyre, lat. satyrus, gr. satyros) Vezi definitia »

clistír (clistíre), s. n. – Spălătură stomacală. – Mr. glistir. Ngr. cultă ϰλυστήρ (sec. XIX). Mr. din ngr. vulg. γλυστήρι, cf. bg. glistir. Vezi definitia »

AUTOGÍR, autogire, s. n. Aeronavă prevăzuită cu o elice de propulsie antrenată de un motor și cu elice de suspensie care se învârtește în jurul unui ax vertical prin forța realizată de deplasarea aeronavei. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogire. Vezi definitia »