ȘALÁZĂ s. f. 1. filament albuminos care suspendă gălbenușul de ou în învelitorile lui. 2. regiune situată la baza nucelei în ovulul plantelor cu flori. (< fr. chalaze) Vezi definitia »

NEOLINGVÍSTICĂ s.f. Curent lingvistic creat de lingviștii italieni Bertoni și Bartoli, ale căror teorii se întemeiază pe idei ale idealismului lui Vossler și ale geografiei lingvistice. [< it. neolinguistica]. Vezi definitia »

culátă (culáte), s. f. – Partea dinapoi a țevii unei arme de foc. It. culatta (sec. XIX). Vezi definitia »

șătrúță, șătrúțe, s.f. (reg.) 1. cort mic al negustorilor ambulanți; șatră mică. 2. adăpost mic pentru vite sau unelte; șopron mic, șandrama. Vezi definitia »

SÓLĂ¹ s.f. Porțiune dintr-o suprafață cultivată, rezultată din împărțirea acesteia în vederea asolamentului. [< fr. sole]. Vezi definitia »