CIUBOȚÍCĂ, ciuboțele, s. f. 1. (Reg.) Cizmuliță sau gheată de damă. 2. Compuse: ciuboțica-cucului = plantă erbacee cu frunze ovale dispuse în rozete și păroase pe partea inferioară, cu flori galbene și cu fructul o capsulă (Primula officinalis); ciuboțica-ursului = plantă erbacee cu frunze lobate și cu flori purpurii (Cortusa matthioli). [Var.: cioboțícă s. f.] – Ciubotă + suf. -ică. Vezi definitia »

ACERĂ, acere s.f. (reg.) Acvilă, vultur Vezi definitia »

AGÁTĂ s. f. v. agat. Vezi definitia »

zébră (ze-bra) s. f., g.-d. art. zébrei; pl. zébre, Vezi definitia »

BATISFÉRĂ (‹ fr.; {s} bati + gr. sphaira „sferă”) s. f. Nacelă sferică, etanșă, suspendată de o navă-bază și înzestrată cu echipament special pentru cercetări submarine. Construită de americanii C.W. Beebe și O. Barton (1930). Vezi definitia »